Leonard Cohen - Bucureşti, 22 sept. 2012

"And the dealer wants you thinking  / 

That it's either black or white. / 

Thank God it's not that simple / In my secret life."

"There is a crack in everything / That's how the light gets in." 

Excelent concert! Ne-a cucerit pur şi simplu. Cu vocea inconfundabilă, cu pasiunea de dincolo de cuvinte, cu modestia impresionată şi măreţia fascinantă, cu dăruirea şi dragostea pentru public, cu respectul uriaş pentru cei cu care împarte scena: Roscoe Beck - chitară bass şi voce (regizor muzical), Alexandru Bublitchi - vioară (din Republica Moldova), Rafael Gayol - tobe şi percuţie, Neil Larsen - orgă, acordeon, clape, Javier Mas - chitară acustică, instrumente cu coarde, Mitch Watkins - chitară, Sharon Robinson - solistă şi surorile Charlie şi Hattie Webb (The Webb Sisters) - voce, chitară şi harpă. A fost o lecţie frumoasă despre viaţă, despre dragoste, despre neputinţă, despre revoltă, despre mântuire. Am găsit acolo versuri pentru toate iubirile mele trecute - şi viitoare :) - şi o înţelepciune dincolo de marginile ştiutului, pe care o simt organic drept adevărată şi care îmi dă încredere: totul e exact aşa cu trebuie să fie. Am cântat, am râs, am plâns, mi-a fost sufletul plin. Impresionant şi convingător. Aveţi aici setlistul, din care am ales trei dintre preferatele mele:

Am găsit şi un playlist pe Youtube. Enjoy!
Şi, desigur, poze:

În pauză, din seria "Artistul loveşte din nou": 

noi ne stricam de râs, iar el ne făcea poze în care arătam naşpa :))

Alexandru Bublitchi :) 

Surorile Webb :)